Vestea că ești însărcinată și că vei avea un bebeluș aduce multă bucurie, dar, pe de altă parte, aduce și provocarea kilogramelor în plus. Creșterea în greutate este normală în sarcină, deoarece corpul tău este într-o simbioză cu bebelușul tău. Află din acest ghid care este normalul de kilograme în sarcină, câte kg iei în primele 6 luni de sarcină, cum se face monitorizarea greutății în sarcină, dar și informații speciale, precum greutatea în sarcină a bebelușului sau greutatea în sarcina gemelară.
Ce înseamnă o creștere normală în greutate în sarcină
Creșterea ponderală în sarcină apare ca urmare a pregătirii pe care o face corpul pentru a susține nașterea și capacitatea organismului de a rezista până la acest moment.
Acumularea kilogramelor în sarcină se face diferit, de la persoană la persoană, în funcție de anumite aspecte fiziologice sau biologice. Poate părea surprinzător, dar kilogramele în sarcină nu sunt date neapărat de greutatea bebelușului, deoarece, pe lângă acesta, mai există placenta și lichidul amniotic, dar și o cantitate mai mare de sânge care circulă prin corp.
Câte kilograme este normal să iei în sarcină
Creșterea în greutate în sarcină este normală, însă trebuie monitorizată de medic și adaptată indicelui de masă corporală (IMC) dinaintea sarcinii. În general, recomandările sunt:
- Femei subponderale (IMC <18,5): 12,5-18 kg.
- Femei cu greutate normală (IMC 18,5-24,9): 11,5-16 kg.
- Femei supraponderale (IMC 25-29,9): 7-11,5 kg.
- Femei cu obezitate (IMC ≥30): 5-9 kg.
- Sarcină gemelară: creșterea în greutate este mai mare și depinde de IMC-ul inițial, putând ajunge până la aproximativ 24 kg.
Calculează kilogramele și caloriile
Ca să estimezi cât mai corect greutatea, pornește de la indicele de masă corporală pe care îl aveai înainte să rămâi însărcinată. Pentru o persoană cu greutate normală (IMC între 18,5 și 24,9), o creștere firească în greutate pe perioada sarcinii este de aproximativ 11,5–16 kilograme. Dacă ai un indice de masă corporală sub 18,5, adică ești subponderală, atunci creșterea recomandată poate varia între 12,5 și 18 kilograme. Iar dacă înainte de sarcină IMC-ul tău era între 25 și 29,9 (supraponderală), indicat ar fi să acumulezi între 7 și 11,5 kilograme, iar în cazul obezității (IMC ≥ 30), între 5 și 9 kilograme.
În cazul în care aștepți gemeni, creșterea în greutate este mai mare și depinde de IMC-ul inițial, putând ajunge până la aproximativ 24 de kilograme.
Astfel, deși ai putea crede că pe durata sarcinii poți mânca oricât, dacă vorbim în calorii, în primul trimestru necesarul suplimentar este aproape neglijabil, urmând să crească treptat: un aport suplimentar de circa 300 de calorii pe zi, pe lângă o medie de 2.000 pe care le consumai înaintea sarcinii, este suficient pentru a-i asigura fătului resursele necesare în trimestrele II și III. În general, în primul trimestru creșterea în greutate este mică (0–2 kg), iar din al doilea trimestru ritmul ajunge la aproximativ jumătate de kilogram pe săptămână.
Tabel orientativ cu recomandările de creștere în greutate în funcție de IMC
| Categorie | IMC | Creștere în greutate în sarcină |
| Subponderal | sub 18,5 | 12,5 – 18 kg |
| Normoponderal | 18,5 – 24,9 | 11,5 – 16 kg |
| Supraponderal | 25 – 29,9 | 7 – 11,5 kg |
| Obezitate | Peste 30 | 5 – 9 kg |
Evoluția greutății în sarcină pe trimestre
Creșterea în greutate în sarcină are loc treptat și diferă de la un trimestru la altul. În primul trimestru se acumulează, de regulă, 0-2 kg, iar unele femei pot chiar pierde în greutate din cauza grețurilor. Din al doilea trimestru, ritmul de creștere este de aproximativ 300-500 g pe săptămână și continuă până la naștere, pe măsură ce fătul se dezvoltă.
Tabel de evoluție a greutății în funcție de săptămâna de sarcină
| Săptămâna de sarcină | Creștere în greutate | |
| Trimestrul I | 4 | 0 – 0,5 kg |
| 8 | 0 – 1 kg | |
| 12 | 0 – 2 kg | |
| Trimestrul II | 16 | 1 – 3 kg |
| 20 | 3 – 4,5 kg | |
| 24 | 4 – 6 kg | |
| Trimestrul III | 28 | 5,5 – 8 kg |
| 30 | 6,5 – 9 kg | |
| 32 | 7,5 – 10 kg | |
| 34 | 8,5 – 11,5 kg | |
| 36 | 9,5 – 13 kg | |
| 38 | 10,5 – 14,5 kg | |
| 40 | 11,5 – 16 kg |
Cum se calculează greutatea optimă în sarcină
Calculul greutății optime în sarcină se bazează destul de mult pe formula de calcul a IMC. Formula de calcul a IMC este greutatea împărțită la înălțimea la pătrat. Ca exemplu, la o persoană de 60 kg și 1,64 m înălțime, indicele de masă corporală va fi 22,3, ceea ce se încadrează la o persoană normoponderală.
În funcție de categoria IMC, recomandările generale sunt:
- Subponderal (IMC < 18,5): creștere recomandată mai mare în sarcină
- Normoponderal (IMC 18,5 – 24,9): creștere moderată, considerată optimă
- Supraponderal (IMC 25 – 29,9): creștere mai mică recomandată
- Obezitate (IMC ≥ 30): creștere minimă, monitorizată medical
Pentru a ști dacă te încadrezi în recomandările medicale, poți utiliza un calculator de sarcină. Acesta presupune introducerea în câmpurile dedicate a greutății și înălțimii și, în unele cazuri, a trimestrului de sarcină în care te afli, pentru ca unealta să îți ofere IMC-ul.
Distribuția kilogramelor acumulate în timpul sarcinii
Creșterea în greutate din timpul sarcinii nu se datorează doar bebelușului, ci și modificărilor naturale prin care trece organismul. În medie, kilogramele acumulate provin din greutatea fătului (3-3,5 kg), placentei (0,5-0,7 kg), lichidului amniotic (aproximativ 1 kg), creșterea volumului sanguin și a uterului, precum și din rezervele de grăsime necesare pentru alăptare.
Factorii care influențează creșterea în greutate în sarcină
Greutatea în sarcină este influențată de mai mulți factori, printre care alimentația, nivelul de activitate fizică, vârsta, metabolismul și sarcina multiplă. De asemenea, afecțiuni precum diabetul gestațional, retenția de lichide sau tulburările tiroidiene pot modifica ritmul de creștere în greutate și necesită monitorizare medicală.
Chiar dacă îți plănuiești un program de scădere în greutate după naștere, este bine să ții cont și de efectele negative ale kilogramelor în exces. Pentru tine, greutatea va însemna o presiune mai mare asupra corpului, dureri de spate mai acute, epuizare și dureri articulare. În plus, odată cu greutatea crește și riscul de diabet. Kilogramele extra pot determina și complicații la naștere și probleme pentru cel mic. De multe ori, dacă mama a luat mult în greutate, atunci și copilul va fi mai greu. Astfel, o naștere naturală va fi mai dificilă, pentru că îți va fi mai greu să împingi bebelușul și vei avea dureri mai mari. Și, nu trebuie să uiți nici de predispoziția copilului la diabet și obezitate.
De aceea, este important, atât pentru tine, cât și pentru copil, să ai un regim alimentar echilibrat, care să conțină toate grupele de alimente și un aport de calorii sănătoase, care să îi ajute dezvoltarea.
Alimentația recomandată pentru menținerea unei greutăți sănătoase
O alimentație echilibrată în sarcină susține dezvoltarea bebelușului și menținerea unei greutăți sănătoase. Este recomandat un aport adecvat de proteine, fier, acid folic, calciu și vitamina D, alături de alimente precum legume, fructe, cereale integrale, lactate, carne slabă și leguminoase. De asemenea, este important să eviți alimentele crude sau nepasteurizate și să menții o hidratare corespunzătoare.
Activitatea fizică și controlul greutății în sarcină
Activitatea fizică este foarte importantă în timpul sarcinii, în ciuda faptului că mobilitatea devine mai redusă.
Beneficiile exercițiilor fizice pentru gravide
Atunci când gravida face exerciții fizice, acest lucru aduce o multitudine de beneficii, de la o stare generală de bine la controlul greutății, o naștere mai ușoară, o creștere a rezistenței fizice, îmbunătățirea calității somnului și reducerea retenției de lichide. Optează pentru fitness la World Class, pentru clase de yoga sau pentru exerciții fizice realizate în confortul casei tale, adaptate trimestrului de sarcină.
Tipuri de activități recomandate
În timpul sarcinii este recomandat să faci exerciții care nu pun presiune pe articulații, cum ar fi: pilates, yoga, înot, stretching sau mers pe jos în sesiuni zilnice.
Câtă mișcare este indicată în timpul sarcinii
Este recomandat să nu devii sedentară în timpul sarcinii, așa că îți poți construi un program de activitate fizică regulată de circa 30 de minute, în care să variezi activitățile.
Situațiile în care sportul trebuie limitat
Există situații în care medicul poate recomanda reducerea sau evitarea anumitor forme de activitate fizică. Printre acestea se numără:
- risc de naștere prematură;
- sângerări vaginale;
- cazuri de placenta previa;
- hipertensiunea arterială severă;
- insuficiența cervicală;
- anumite afecțiuni cardiace sau pulmonare;
- sarcini multiple cu risc crescut.
Exerciții recomandate pe trimestre
În primul trimestru, corpul este mai permisiv, drept pentru care poți alerga, poți face yoga sau poți înota, pe lângă un program de plimbare sau mers pe jos. În al doilea trimestru, accentul cade pe exerciții de respirație și mers pe jos, dar și pe înot, yoga sau ciclism staționar. În al treilea trimestru, se reduce activitatea fizică, fiind nevoie de pregătirea corpului pentru naștere. Întinderile blânde, yoga și exercițiile Kegel rămân baza pregătirii pentru momentul nașterii.
Cum monitorizezi corect greutatea în sarcină
Monitorizarea greutății în timpul sarcinii ajută la urmărirea evoluției sarcinii și a stării de sănătate a mamei și a fătului. Este recomandat să te cântărești o dată pe săptămână, în aceleași condiții, iar orice creștere sau scădere neobișnuită în greutate trebuie discutată cu medicul în cadrul controalelor prenatale regulate.
Întrebări frecvente despre greutatea în sarcină
Este normal să slăbești în primul trimestru?
Da, poți slăbi în primul trimestru de sarcină ca urmare a schimbărilor hormonale prin care trece corpul tău. Greața și vărsăturile pot contribui la acest aspect.
Ce faci dacă ai acumulat prea multe kilograme?
Dacă observi că ai acumulat prea multe kilograme, primul pas este să discuți cu medicul. Acesta poate recomanda ajustarea porțiilor de hrană sau activități fizice adaptate, urmărind îndeaproape evoluția.
Cum poți reveni la greutatea de dinainte după naștere?
Corpului îi ia 9 luni să se pregătească pentru naștere, așa că fii blândă cu el și când vrei să revii la greutatea de dinainte de naștere. Hrănește-te corect, fă exerciții fizice, hidratează-te și odihnește-te, iar rezultatele vor apărea treptat.
Ce se întâmplă dacă iei prea multe kilograme?
Dacă iei prea multe kilograme în sarcină, acest lucru poate conduce la mobilitate redusă, la probleme asociate (diabet gestațional, spre exemplu) și la o naștere mai dificilă.
Ce se întâmplă dacă nu iei suficient în greutate?
Dacă nu iei suficient în greutate în timpul sarcinii, corpului îi va fi greu să susțină nașterea, iar fătul poate fi privat de substanțe nutritive.
Cum influențează diabetul gestațional greutatea?
Diabetul gestațional poate favoriza acumularea excesivă de greutate și poate influența creșterea fetală.
Este normal să reții apă în sarcină?
Da, retenția de apă este o situație normală în timpul sarcinii, cu precădere în trimestrul III, atunci când poți observa gleznele, picioarele sau mâinile umflate.
Cum monitorizezi greutatea pe săptămâni?
Poți monitoriza greutatea pe săptămâni cu ajutorul unui jurnal sau tabel în care să notezi datele.